Codependență
În general, codependenţa se poate defini ca dependenţa de anumite persoane, comportamente sau obiecte. Codependenţa este nereuşita de a-ţi controla sentimentele, compensată prin controlul exercitat asupra oamenilor, obiectelor sau evenimentelor exterioare. Pentru codependenţi, controlul sau lipsa acestuia este elementul central al fiecărui aspect al vieţii lor.
Codependenţa se poate manifesta ca dependenţă faţă de o altă persoană. În cazul codependenţei interpersonale, persoana afectată este atât de captivată de celălalt, încât sentimentul identităţii personale – al sinelui – este grav diminuat, înăbuşit, aproape eliminat de personalitatea şi problemele celuilalt.
Mai mult, persoanele codependente par a se comporta ca un aspirator care a luat-o razna, absorbind nu numai alte persoane, ci şi substanţe chimice (alcool sau droguri, în primul rând) ori lucruri (bani, mâncare, sexualitate, muncă). Se străduie mereu să-şi umple golul afectiv.
Codependenţa a fost identificată pentru prima oară cu câteva decenii în urmă, pe vremea când specialiştii se străduiau să-i ajute pe alcoolici şi familiile lor. În experiența de sprijinire a dependentului să obțină și să își mențină abstinența, s-a observat că în aceeaşi măsură în care alcoolicul era dependent de alcool, familia lui sau a ei era adesea la fel de dependentă de situaţia creată de alcoolismul unuia din membrii ei. Ei îşi adaptaseră întreaga viaţă şi, mai mult, întreaga înţelegere a vieţii pentru a-l integra pe alcoolic. Prin aceasta, ei favorizau perpetuarea viciului lui, devenind într-un fel complici, care negau, ignorau sau evitau problema. Mai ales copiilor cu un părinte alcoolic această viaţă pervertită li se părea „normală“. Era singura pe care o cunoşteau. Alcoolicul era dependent de alcool. Familia sa era codependentă de alcool alături de alcoolic. Astfel a apărut termenul.
Programele Al-Anon şi Alateen (destinate adolescenţilor cu probleme) au fost concepute nu pentru alcoolici, ci pentru susţinerea celor apropiaţi lor, ajutându-i să înţeleagă corect viaţa – dacă vreţi, îi ajută să se descurce în noua situaţie – şi facilitând adaptarea lor la o dinamică familială cu totul diferită.
Conceptele de dependenţă şi codependenţă nu se mai aplică actualmente exclusiv consumului de alcool, ele înglobând tot spectrul cunoscut al substanţelor chimice care dau dependenţă – cocaină, marijuana, tutun, heroină – precum şi alte aspecte. Expresia „alte aspecte“ se referă la orice tip de manie sau obsesie irepresibilă, orice exces sau comportament împins la extrem.
Tulburările de nutriţie (ca, de pildă, anorexia, bulimia), dependenţa de sex, obsesia de a munci, nevoia de nestăpânit de a cheltui fără limite, o atitudine exagerat de rigidă ori moralistă, mania de a-ţi spăla mâinile de cincizeci de ori pe zi – toate acestea şi alte tipuri de dependenţe au fost încadrate în aceeaşi clasă cu alcoolismul. Tulburările menţionate şi altele de acelaşi gen afectează familia şi pe cei apropiaţi – codependenţii – care pot suferi la fel de mult ca persoana dependentă sau chiar mai mult.