Back to top

Pentru părinți

Din moment ce există o întreagă varietate de familii, există și diverse forme de a trăi recuperarea. În multe cazuri, părinții și cei responsabili de grija tinerilor continuă să aibă bătăi de cap cu vechile lor îngrijorări, chiar dacă tânărul din viața lor este complet abstinent. Abstinența poate fi parte din tabloul pentru orice abuz de substanțe. Dar în alte cazuri, orice mișcare cât de mică spre alegeri sănătoase este o victorie.

Se pare că există o progresie tipică a familiilor care inițial se zbat să găsească o modalitate de a-și convinge fiul sau fiica să înceapă programul de recuperare. Odată ce programul e terminat, fie că e vorba de un program rezidențial sau ambulatoriu, speranța este că viața se va întoarce la „normal”. 

Totul s-a schimbat

N. vorbește despre întoarcerea fiului ei de 17 ani dintr-un program de recuperare. A crezut că totul se va „repara” cu ajutorul tratamentului rezidențial, dar s-a confruntat destul de repede cu provocările de la începutul abstinenței.

A. este acasă cam de o lună și s-a schimbat totul pentru el – școala la care merge, prietenii, hobby-urile, nr. de telefon – tot. Când nu este la școală, merge la întâlnirile AA și la ședințele de consiliere. Chiar cred că e angajat în abstinența sa, dar trebuie să mărturisesc că toate aceste schimbări ne busculează pe amândoi. Deși sunt fericită de progresul lui, adesea mă simt încordată și îngrijorată că va recădea. Aseară era foarte iritat și tot ce aveam în minte era ”Oare o să consume?” Mi-a zis că era doar stresat de tema lui la fizică, dar nu eram sigură pe el.

Cum să faci față schimbărilor

L. ne oferă gândurile lui referitoare la relația cu fiica lui în perioada de după încetarea consumului:

Cred că recuperarea înseamnă învățarea de noi modalități de a face față vieții, nu doar pentru ei ci și pentru noi. Îmi amintesc că îi umblam prin lucruri și îi căutam în cameră, căutând întotdeauna dovezi dacă a consumat sau nu. Deși mă simțeam puțin ușurat că nu găseam nimic, încă mă întrebam dacă nu cumva devenise mai bună la a se ascunde de mine. Acum locuiește cu prietenul ei, iar când suntem împreună nu mai suntem fixați pe consumul ei de substanțe așa cum făceam mai demult când locuia cu noi și conversațiile sunt mult mai bune.

Credem că ne ajută să vedem recuperarea ca un proces, nu un eveniment final.

Recuperarea cuprinde o serie de pași pe care o persoană îi face pentru a-și îmbunătăți viața pe diferite planuri: psihic, mental și spiritual, sentimentul de a avea un scop în viață și de a fi conectat cu ceilalți, abilitatea de a aduce lumii o contribuție plină de sens și multe altele. Părinții pot avea o influență pe acest drum, folosind diferite instrumente precum întărirea pozitivă a micilor pași înainte, conversații respectuoase, stabilirea de limite și grija față de propria persoană. Și, sincer, ne ajută să facem parte dintr-un grup de suport, unde familiile se simt în siguranță să își împărtășească victoriile și recăderile. Dacă vrei să auzi mărturii despre ce înseamnă recuperarea, vino la o întâlnire a grupului de suport.